TRU

  Care e acuzația? Cu ce greșește Biserica Ortodoxă Română? Clar și elementar: BOR nu e liberală, adolescentă și americană. Și mai aproape de science-fiction: autorii acestor reproșuri nu se prefac. Pentru ei, critica Bisericii Ortodoxe e o datorie extrasă din marele pachet civic: claritate morală, lupta cu întunericul și eliminarea   corupției. În strînsoarea acestui clește virtuos, BOR e ultima instituție majoră care ne leagă de un trecut cultural nedemn și politic degradant. Prezentul prelungește păcatele trecutului. Astfel, genetica greco-slavă a ortodoxiei produce, și azi, o dependență care ne ține în preajma Rusiei. La fel de vechea ei înhăitare servilă cu puterea politică mereu non-liberală ne interzice, și azi, să respirăm pînă la capăt aerul tare al statului de drept. Influența ei populară   face din prea mulți o turmă orabă și ticăloasă care paște gazoanele din grădina democrației. S-ar putea înțelege de aici că România e o teocrație. Că trăim într-un Teheran pravoslavnic î

  Pe front, Ucraina nu poate învinge într-un război în care Occidentul asigură tunul, nu și carnea de tun. Nici nu se putea altfel. Războiul din Ucraina e un măcel de mase care consumă cote uriașe de carne vie. În aecst punct lucrează blocajul moral și limitele demografice ale Occidentului. Muniția livrată Ucrainei e tot mai aproape de fundul sacului dar poate fi suplimentată în următorii ani. În schimb, oamenii nu pot fi trimiși pe front. În primul rînd, din pricina secretului ascuns pe care tot Occidentul îl cunoaște fără să-l poată rosti: oamenii civilizației occidentale nu se mai nasc ci îmbătrînesc, se împuținează și nu pot fi înlocuiți. Rezervorul demografic al Occidentului e gol. Numai un visător stupid își poate imagina studenți finlandezi, șomeri britanici, mecanici americani sau programatori francezi în prima linie a frontului ucrainian. În consecință războiul din Ucraiana e sortit unui progres tragic în timp și unui blocaj exterminator pe teren. Războiul de poziții determi