Despre dictatură în America

 

Trump a trecut neîntîrziat la anihilarea democrației iar America a ratat șansa de a opri crima. Eroarea americană e cu atît mai impardonabilă cu cît remediul salvator era la îndemînă. El a fost folosit energic, strălucit și exemplar de statul român care a pus capăt derivei și a împiedicat aluncarea în dictatură. Înuși, Thierry Breton, un eminent pratician european al democrației, a aplaudat expert rețeta românească și a recomandat-o expres altor state pîndite de hidra totalitară.

Dar America s-a codit sau nu s-a priceput și a ratat salvarea, deși toate probele erau servite. Se știa demult  că Trump e fascist, pro-rus și dictatorial. Toate aceste păcate capitale erau comfirmate, de vreme ce fuseseră decretate de instanțele care decretează invariabil adevărul: de majoritatea presei, de floarea serviciilor secrete, de societatea civilă și de crema mișăcrii progresist-liberale.

Însă, cu excepția a doi trăgători izolați și prost antrenați, nimeni n-a interventit. Slabă și incultă, democrația americană n-a urmat lecția strălucită a democrației române. Alegerile cîștigate de Trump prin manipulare extremistă, dezinformare și operații dubioase pe net nu au fost anulate. Indecizia regimului american explică sfîrșitul democrației în America, exact în măsura în care decizia demnă și splendidă a statului român explică triumful democrației în România. America a pierdut partida pe care România a cîștigat-o brav. America s-a ales cu un Președinte ales. România s-a ales cu un Președinte neales. După care, în Mai, la următoarea încercare, se va alege cu un Președinte ales dintre aleșii nealeșilor.     

Restul aici și aici