E mai târziu decît credem

 Propunerile radicale cu care Elon Musk și Vivek Ramaswami - cei doi Super Guru multi-tehno-Leonardești ai Americii - vor să oprească declinul sînt fantastice și suferă de un pragmatism naiv. Musk și Ramaswami cer, pur și simplu, un transplant de creier. Temeritatea science-fiction a remediului nu face decît să sugereze că America e, într-adevăr, la granița cu propria anulare. Și, cum se știe, granițele nu mai sînt punctul tare al Americii.

Adevărul e că marele vis american e, azi, un bîlci înțesat de idioți, plimbați în lesă de nebuni. Nici o perversiune, nici un fals și nici o minciună nu sînt prea mult ci împing spre o mascaradă și mai groasă. Des-calificarea americană a ajuns o vocație. Americanii nu mai pot și nu mai știu să facă lucruri, cu mintea sau manual. Dacă mai produce social ceva, America multiplică generații incompetente, comode și inutilizabile.

În America, domnește DEI (Diversity, Equity And Inclusion) dogma politică după care competența e o formă de rasism. Orice post, profesie și demnitate sînt date primului analfabet care trebuie să îndeplineacă o singură și numai o singură cerință: să nu fie alb. În consecință, barjele lovesc poduri, pe vreme bună, ziua în amiaza mare, bucăți de avion cad din avioane în zbor, studenții de la Harvard anunță că nu pot citi pînă la capăt o carte, FBI angajează candidați obezi care se sufocă dacă deschid o ușă și mutanți care abia pot scrie sau citi dar sînt minoritari de culoare bună.


Restul aici

Comments

Post a Comment

Popular posts from this blog

Sfîrșitul Europei - sub Baltica

George Orwell, în 1946, despre cea mai ciudată dotare și cea mai consimțită   încătușare umană: ” The point is that we are all capable of believing things which we know to be untrue, and then, when we are finally proved wrong, impudently twisting the facts so as to show that we were right. Intellectually, it is possible to carry on this process for an indefinite time: the only check on it is that sooner or later a false belief bumps up against solid reality, usually on a battlefield. ” { Problema e că sîntem cu toții capabili să credem lucruri pe care le știm neadevărate, pentru ca, apoi, cînd se dovedște că am greșit, să deformăm fără jenă faptele, pentru a arăta că am avut dreptate. Mental, e posibil să continuăm acest proces pentru o perioadă nedefinită: singura infirmare vine, mai devreme sau mai tîrziu, o dată ce una din ideile noastre false se izbește de o realitate dură, de obicei pe cîmpul de luptă } ( In Front Of Your Nose – Tribune, 22 martie 1946) În același text, Orwe...
Read more

Cărți de jucat și cărți de citit

  Ne pîndește o aniversare complicată și ne paște un bilanț riscant. De oriunde am începe socoteala (1944 sau 1947), în următorii mai puțin de zece ani, România va fi trăit același număr de ani sub comunism și în capitalism. Ar fi o ironie necuprinsă să marcăm acest prag cu o catastrofă sau să îl atingem încărcați de iluzia că am devenit altceva decît sîntem. Aceste două deraieri sînt, din păcate, posibile și nimic nu le cheamă în scenă mai insistent decît lipsa de gîndire și răspundere a liderilor noștri politici și intelectuali. Problema crește și înaintează spre criză, odată cu automatismul care dictează tot mai apăsat în politica noastră de stat. Alinierea la viziunea liberală și convingerea oarbă că ea lucrează în numele democrației costă prea mult. Și s-ar putea să ne coste totul. România a intrat în zumzetul geo-strategic care vestește noua configurație a Estului, după războiul din Ucraina. Nimeni n-o declară programatic dar semnalele se adună. Proiectul de legalizare a ...
Read more
Image
O carte nou ă, cu sute de fotografii istorice și comentarii-eseu. Despre? Despre momentul istoric 1990. Acum 35 de ani am fotografiat mitinguri, lideri, străzi și magazine, afișe și gazetari, scriitori și alegători. O parte însemnată a fotografiilor reproduc Mitingul din Piața Universității în lunile aprili-mai 1990. Altele – primele alegeri libere din mai 1990. Zeci de fotografii rețin un București acum dispărut sau refăcut. Toate entuziasmele, spaimele, elanurile, programele, premierele și naivitățile acelui moment sînt de găsit în aceste fotografii. O vreme le-am crezut pierdute. Întîmplarea a făcut să regăsesc, după mai bine de 30 de ani, negativele acestor fotografii. Le-am seleectat și comentat într-o carte lansată acum cîetva zille. Titlul: Nu mai e nimeni în Piața Universității . E o carte album tipărită în condiții grafice superbe de Editura Muzeului Național al Literaturii Române. În București, o puteți cumpăra la Librariile Muzeului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 ...
Read more